Plimbare duminicala in Ungaria

Profitand de cateva ore libere, dar si de vremea insorita de primavara, am luat drumul Ungariei, din dorinta de a vedea ceva nou, de a experimenta trairi straine, in ideea ca programul meu destul de incarcat nu prea imi permite sa am astfel de escapade. Granita se trece foarte usor. Mai ales duminica. Cum iesi din tara, admiri nu numai asfaltul foarte bine intretinut de pe E60, dar si lejeritatea cu care se circula. Chiar daca e sfarsit de saptamana, la ei nu e aglomeratie. Incearca portiunea Oradea-Alesd pe E60 si ai sa mergi bara la bara. Am patit-o sambata. M-a mirat faptul ca in Ungaria nimeni nu pare grabit. Toata lumea respecta regulile de circulatie, mai ales viteza de rulare. Mai putin soferii care conduc nebuneste masini de Bihor. Daca te depaseste cineva pe drumul de Debrecen, tu avand 90 - 120 km/h, e clar ca e roman. Surprinzator e faptul ca, la o prima privire de ansamblu, in Ungaria lipseste mizeria de pe santuri. O fi, pe strazile laturalnice, dar la soseaua nationala (care nu prea trece prin localitati, ca la noi), totul pare proaspat maturat si intretinut. Nu mi-a placut, totusi, harnicia exagerata. Ungurii munceau duminica - sapau in gradina, tundeau pomii si chiar arau cu tractoarele pe camp. Unde e respectul fata de Ziua Domnului?! Ajuns in Debrecen, constat ca aerul de oras european, in adevaratul sens al cuvantului, nu s-a schimbat de la precedenta mea vizita. Totul este ordonat, curat, civilizat. Totul se bazeaza pe respect fata de om si natura. Drumul scurt si pofta de condus m-au determinat sa ajung si la Hajduszoboszlo, un fel de Baile Felix al lor. Celebra statiune era aproape goala. Chiar si in Debrecen, in ciuda vremii favorabile, lumea parca intrase in pamant. Ori dorm de amiaza ori stau in fata televizoarelor. Mall-ul din Debrecen nu gemea de lume, cum e la noi duminica, pe strada nu era aglomeratie, la semafor nu te claxona nimeni, iar oameni iesiti la o plimbare pe jos, nici nu gaseai. In Hajduszoboszlo lipsea aglomeratia de pe trotuare, asa cum o intalnesti in statiunile de la noi. Nu am vazut nici tarabe cu licurici, plastice si alte chinezisme de cumparat la copii.  Am constatat, insa, pe drumul de intoarcere, ca daca o iei pe scurtatura, dai de mioriticele gropi si de asfatul valurit, ceea ce ma face sa cred ca si la ei afara e vopsit gardul, iar inauntru e leopardul. Totusi, au bunul simt sa nu rupa stalpii de plastic ce marcheaza marginea soseleleor si nici sa dezlipeasca acel colant reflectorizant de pe stalpi pentru a-l lipi ca ornament pe masina personala. Mai avem de invatat… 

~ by mihaidacin pe martie 31, 2008.